ma ard lacrimile care se preling pe obraz.. mi-e dor .. ma doare…

Published in: on Aprilie 6, 2010 at 22:54  Lasă un comentariu  

acolo…

Padure, undeva la munte, undeva unde nu au ajuns turistii, unde verdele inseamna verde si iarba iti ajunge pana la genunchi, las cararea in urma si o iau printre copaci, arunc o privire si vad ca unul dintre copaci a fost frant de un tunet sau poate de o furtuna….Ma sui pe ceea ce a mai ramas din si privesc in jur.. iarba e asa cum am visat mereu ca este, imi ajunge pana la brau, sunt multi maci .. imi plac macii, imi place roseate lor prin verdele din jur … Simt ca nu sunt singura, si cu coada ochiului vad un cal care paste linistit… cobor de pe trunchiul copacului si incep sa ma indrept incet spre el, sa nu-l sperii, iau o mana de iarba si i-o intind, vorbindu-i … de parca ar intelege… dar stiu ca vocea iti tradeaza intentiile… S-a uitat la mine cu ochii mari si umezi, s-a intors si se indreapta inspre maci .. Cailor le plac macii???!!!! Merg in urma lui pana ajung in mijlocul macilor .. ma intind in iarba inca plina de roua, privesc cerul .. El se opreste langa mine, se uita la mine ca si cum m-ar intreba ce caut eu acolo, ce vreau, de unde vin, cine sunt, de ce i-am invadat coltisorul lui de liniste. Ii zambesc, de parca asta i-ar raspunde intrebarilor, dar stie ca nu i-as face rau, stie ca am venit acolo sa imi gasesc refugiu, sa ma linistesc si simte ca ma bucura prezenta lui… Acolo gandurile rele fug, acolo cerul este lumea mea, acolo soarele e doar al meu, eu sunt singura care se bucura de toate lucrurile astea .. eu, padurea, calul si soarele…. Inchid ochii si incerc sa pastrez in minte mirosul, atmosfera, linistea, tot ceea ce am in jurul meu… si din astea am sa imi creez lumea in care am sa fug de toti, lumea in care am sa ma pot regasi … Acolo e linistea mea … acolo vreau sa iubesc…

Published in: on Ianuarie 28, 2010 at 03:21  Lasă un comentariu  

scrisoare

-are cerul stele numarate , nici nisipul,fire,cite clipe au trecut in viata asta si-n toate vietile de care imi mai aduc,uneori,aminte,clipe aplecindu-se de la 1 zbor,catre altul,cu gindul la tine… Sint rupt de examenul asta,sint rupt de propriile versuri,sint rupt de Lumea asta ,uneori nici macar nu mai ating pamintul , esti frumoasa si asta ma invata k totul incepe de aici,din punctul in care nu ma mai regasesc fara tine , in nici una din Lumile posibile… Poate viata ta a fost alba,poate uneori a fost neagra,eu vad doar o femeie cu ochi frumosi si tristi,care tine in ea toata iubirea Lumii,si nimeni n-o mai vrea,desi ar da-o oricui,numai s-o merita,k 1 dar de pret… Eu nu sh cum stau lucrurile,nu te cunosc mai departe de privirea ta,pe care uneori o simt uitind,uitindu-se…

Nu te mai plictisesc cu versuri… Incerc sa ma conving k locul meu e intr-o Lume in care versurile nu mai conteaza,desi trebuie scrise… Si tu ai trait intr-o viata in care iubirea n-a contat,desi a trebuit sa se aprinda… N-am multe de oferit,in lumea navigatorilor plutim intre orizonturi ptr 1 pumn de bani,la asta se reduce totul si la femeia de aks,cine o are si a stiut s-o pretuiasca… In rest,doar conturi fara pret,multi nori despre care invatam altceva decit poezie,si toate tarile frumoase care , nici una , nu seamana cu ce-am lasat aks… Noi,navigatorii,cred k-am uitat,din aceleasi motive,ptr k ne intrecem cu oceanul si nu cu clipa,noi,am uitat sa spunem „Te iubesc!”,asa cum o faceam,simplu,pe vremuri … Si,ptr asta,te rog sa ma ierti..

e rog sa ma ierti k desi am o inima,n-am stiut sa-ti fac trebuinta,de ea… Iarta-ma si ptr k mi-au luat mintile,ochii tai… Iarta-ma k te-am asteptat toata viata… Iarta-ma k te-am cautat in toate femeile si mi le-am pus in cap,negasindu-te… Iarta-ma k nu ti-am fost fidel,k nu te-am cunoscut k sa pot s-o fac,iarta-ma k nu ma regasesc,fara tine,iarta-ma k nu-s D-zeu sa indrept toate nedreptatile care ti s-au facut,n-am decit iubire si-n ftaa ta,uneori,nici cu ea,nu sh ce sa fac… Iarta-ma k-am uitat sa-ti scriu,iarta-ma k mi-a stat mintea numai la case si masini,iarta-ma k uneori nu ma simteam suficient de bun ptr tine…Iarta-ma k tot ceea ce simt – ptr tine,se cheama iubire in Lumea mea,desi,in Lumea ta femeiasca,totul,e mult mai complicat …

Stii,dk ar exista Judecata de Apoi,dk fiecare ne vom duce cu toate alea-alea la care tinem asa mult si nu renuntam la ele in ruptul capului,dk vom merge sa stam la coada ptr solutia finala, asa , sa ne zik si noua pe unde-o apucam,unii or sa ajunga acolo cu masina nevopsita,altii cu nevasta in patul altuia,altii cu mina in buzunar,altii cu o gramada de creditori dupa ei,altii privind la stele,pustiul din intersectie cred k va fi cu sticla de spalat parbrize,pe mine cred k-o sa ma prinda Timpul ala ink gindindu-ma la tine,tinindu-te de mina,privindu-te cu drag,chiar dk nu esti decit o fotografie,ptr k stii,in Lumea asta,si-n Lumea de Apoi,femeile sint ale celor ce le iubesc … Si nu vor inceta sa fie,indiferent de Judecata de Apoi sau ce ne-o mai astepta…

Ce n-ai inteles tu , si se pare k nu vei intelege , indiferent de citi barbati isi vor intoarce fata de la tine , este k iubirea nu e decit 1 , are un ceva al ei , o simti atit intre picioare cit si-n inima ta femeiasca , o simti , mai ales , in linistea barbatului , de linga tine … N-ai cum sa faci confuzii , desi mereu ai facut … Eu nu pot sa te ajut , eu tb sa fac ceea ce au facut , dintotdeauna , barbatii , noi ne prefacem k nu va cunoastem , k nu sinteti de inteles , insa … ne intoarceti mereu din drum , ne aratati k fara voi sintem 1 nimik , cu toti banii de pe Lume si cu toate cele 6 viteze ale masinilor the best money can buy… Ptr k nimik nu e mai „al” barbatului adevarat,decit femeia care-l iubeste… Si,asa,invata respectul,k si respectul de mama,intra in singe…

Published in: on Decembrie 19, 2009 at 17:55  Lasă un comentariu  

mi-e dor de tine, mi-e dor de ceea ce asfi putut avea, mi-e dor de lacrimile care iti ard buzele atunci cand le stergi de pe fata mea…

fetele rad, sunt aproape de mine, se uita la un film, eu am lacrimi in ochi si le privesc, sunt fericite si ma bucur… am ajuns sa ma bucur de ceea ce au altii.. de ce nu ma bucur de ceea ce am eu?

pentru ca nu am NIMIC, nu mai am viata mea, nu am baiatul, nu am zambetul chipului, nu te am ..

am visat frumos si de fiecare data cand privesc inapoi ma gandesc la ce as fi putut avea.

vreau ca intr-o noapte, atunci cand dormi, sa intru in camera ta, sa ma asez langa pat si sa te privesc… sa iti privesc chipul, ochii linistiti.. sa te iau de mana si sa iti sarut degetele care demult m-au managaiat, sa privesc cum soarele, dimineata se aseaza pe chipul tau, eu sa merg sa iti fac o cafea asa cum iti place, sa iti pun pachetul de tigari langa ceasca aburinda, sa iti pregatesc hainele cu care ai sa te imbraci… apoi sa ies din casa, asa cum am intrat, fara sa ma simti, sa stau pe o banca in fata blocului si sa astept sa te vad… sa iti fur privirea pentru cateva secunde si apoi sa inchid ochii .. sa te pastrez asa cum te-am avut..


Published in: on Noiembrie 10, 2009 at 22:18  Lasă un comentariu  

A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile.” – Balzac

Published in: on August 13, 2009 at 20:14  Lasă un comentariu  

impersonal

Tu esti o inima mult prea sfisiata  ca sa mai poti iubi … Suna strimb,nu crezi ?… Adica,tocmai de prea mult cit ai iubit,tocmai de-aia te-ai inchis in tine… Si,esti frumoasa,nimic nu-ti lipseste,ai putea sa faci rinduri intregi de poeti sa viseze la tine… Directori de hoteluri obisnuiti cu frumuseti premiate si oameni grei,care le-au vazut pe toate,toti ar visa la tine …Insa oferta ta e limitata,nesigura si plina de slabiciunile trecutului… iti trebuie un barbat de fier sa te scoata din asta,si tocmai pe ala nu l-ai suporta… Tie iti place tandretea,preludiul,finetea,inteligenta,iti doresti chestii rafinate… Insa toate astea vor avea rolul sa te lase exact asa cum esti,zidita in propriu-ti trecut … 

Asta e tirgul pe care il faci zilnic,cu tine insati… un barbat nu mai poate cumpara nimic… Esti „goala” … Iubirea te-a golit … ca un hot… care te-a orbit,de fiecare data … 

De-asta ti-am si scris mereu ca mi-e dor de tine … Ce as putea sa fac , mai mult ?… Tu te-ai vindut si te-ai cumparat cindva,cind totul se masura in secunde,cind viata fugea prea rpd si simteai ca innebunesti daca nu se opreste in loc… Cind nici macar nu-ti dadeai seama ca transpirai de emotie,cind totul se invirtea in jurul tau… Eu n-am fost atunci linga tine… Ce-as mai putea sa repar? Ce-as mai putea sa cumpar de la tine ? Ce-as mai indrazni sa-ti vind ?… Mi-e doar, dor, de tine… Si,in intelesul tau,in Lumea ta,in viata ta,asta pare totul… 

Imi pare doar rau ca daca as mai avea de trait 50 de ani , in doar 50 de ani nu te-as cunoaste , asa cum esti … Si ca copilul cu ochi albastri, pe care il visam cu tine , pare mai degraba o ciorna rupta din noptile primaverilor trecute , decit o stire de radio – pe care chiar daca n-o asculta nimeni , e reala … 

S-a lasat noaptea de cind iti scriu… S-a lasat frigul… S-a lasat primavara …. Si nimic n-o sa ne mai schimbe… Parca sintem turnati in aur … de fier… Mi-as fi dorit atit de mult sa fii acum linga mine , sa ai si tu un suflet si -ca-n fetita cu chibriturile de Andresen – sa ne incalzim sub lumina lui…

Published in: on Iulie 5, 2009 at 11:26  Lasă un comentariu  

Fantoma din viata mea…

Esti aici , cu coada ochiului te-am vazut .. Nu este prima oara dar stiu ca nici ultima nu va fi … Uneori , cand ma asez in pat pilota ia forma trupului tau … Ma intreb cine esti , de ce imi mangai sufletul de cate ori sunt trista… Esti in spatele meu , uneori iti simt mana in parul meu , alteori iti simt respiratia… esti aici mereu , te stiu de cand eram mica… Odata te pierdusem , am crezut ca te pierd  si uite .. acum iarasi esti aici ..

In seara asta am sa iti dezenez o stea !


Published in: on Iunie 28, 2009 at 22:18  Lasă un comentariu  

….

Iarasi am intrat in acele momente in care nu ma simt eu , in care nu ma mai simt in stare sa mai continui , dar stiu ca dupa vreo doua zile va fi altfel …

Repet intr-una  ca o placa zgariata ca m-am saturat de singuratate ..

Asa , si ?!
mai aprind o tigara , mai trag un fum si simt cum ma sufoc..

Astazi am reusit sa fumez un pachet si jumatate cu tigari , maine poate nu voi mai fuma deloc…

Ma arde gatul , ma dor oasele , carnea pe mine, mi-e dor , as vrea sa plang, as vrea sa stau intinsa pe iarba plina de roua privind un rasarit .. as vrea sa fiu fericita …

Si cand te gandesti ca acum putina vreme spuneam ca viata e atat de simpla … in fiecare dintre noi exista un pic de masochism … si o complicam …

Un prieten vrea “acasa” .. eu vreau departe …. De mine , de ganduri , de tot ce cunosc…

Tigara a ars singura , alaturi de mine , in scrumiera… Oare unde se duce fumul?

Oare ce simte o tigara , o scoarta de copac , un copil care e departe de parinti, ce simt EU?

Imi doresc ca tot ceea ce se intampla sa fie un vis , sa ma trezesc intr-o dimineata intr-o alta dimensiune , acolo unde eu sunt fericita , acolo unde pot spune … sunt acasa…

Si totusi … unde e “acasa” ?

Published in: on Iunie 23, 2009 at 22:25  Lasă un comentariu  

de ziua mea …

cica atunci cand este ziua ta trebuie sa petreci , trebuie sa sarbatoresti ….

da?!

mhm.. uite ca eu fac exceptia , o zi , la inceput frumoasa , o zi in care m-am trezit altfel decat in alte dati , o zi care nu si-a urmat traditia … ( trebuia sa ninga – dar stiu ca undeva in lume ninge astazi) o zi in care inca o datat mi-am dovedit singura ca nu stiu ce vreau …

mi-e mila de mine …

de astazi ar trebui sa imi propun ca de acum inainte sa am numai de castigat …

dar nu … am sfarsit prin a avea de pierdut …

La multi ani mie !

Published in: on Februarie 8, 2009 at 20:01  Comentarii închise la de ziua mea …  

un nou an …

a inceput o alta luna … pentru mine o alta viata …
inca putin si mai imbatranesc un an … se pare totusi ca ma comport ca o pustoaica de 16 ani , care inca mai tremura atunci cand ii zambesti …
imi vine sa-mi trag palme … poate am sa ma trezesc la realitatea cruda , pe care nu o suport … poate am sa uit de basmul meu , in care toti zambesc , in care toti sunt fericiti …
acum cateva zile  am hotarat soarta copilului meu … tie iti este bine si iti va fi bine … stiu asta…
ma doare ca nu e aici , langa mine … si tot asa ma doare ca nu il pot avea curand langa mine …
vorbesc cu tine , copile, iti aud glasul care imi mangaie sufletul , iti vad chipul zambind , ca atunci cand ma vezi si ma tii in brate …
niciodata nu uiti sa imi spui ” te iubesc, mami!” ..  nu uiti niciodata sa imi spui ca ti-e dor , sa ma intrebi cand vin acasa …
„acasa” .. care casa ?
casa pe care am pierdut-o ? casa in care m-au acceptat altii ?
casuta noastra are forme , in mintea mea … cand oare ca prinde forma in realitatea asta ?
cand va veni ziua aceea in care dimineata sa ma trezesc alaturi de tine , seara sa adorm cu tine ?
zambesti , copile, razi , te bucuri … si te doare … nu o arati , dar iti simt durerea … cand plec imi spui doar „pa” si ma intrebi cand ma intorc …
nu e locul meu aici , niciodata nu a fost … locul meu este cel de langa tine …
ce este viata mea ? cum este ? a cui este ?

nicidecum nu e a mea ….

Published in: on Februarie 7, 2009 at 00:44  Lasă un comentariu